MEN'I, menesc, vb. IV. Tranz. 1. A hotărî de mai înainte; a decide, a dispune; a destina, a sorti. ♦ Tranz. si intranz. A exprima o dorinţă în favoarea cuiva; a ura². ♦ (În credinţe si superstiţii) A predestina, a ursi. ◊ (Înv.) A prevesti, a prezice (ceva rău). ◊ Expr. (Intranz.) A meni a bine (sau a rău) = a prezice lucruri favorabile (sau nefavorabile). 2. (În superstiţii) A aranja bobii, cărţile etc. într-un anumit fel si a descânta pentru ghicit. ♦ A descânta, a vrăji. - Din sl. m~eniti.
Sursă : DEX'98 (45697)  - LauraGellner

MEN'I vb. v. consacra, dărui, dedica, des-tina, devota, hărăzi, invoca, închina, prevesti, prezice, profetiza, profeţi, proroci, vesti.
Sursă : Sinonime (193256)  - siveco

MEN'I vb. 1. v. hărăzi. 2. v. predestina. 3. v. destina. 4. v. vrăji.
Sursă : Sinonime (193255)  - siveco

men'i vb., ind. prez. 1 sg. si 3 pl. men'esc, imperf. 3 sg. mene'a; conj. prez. 3 sg. si pl. mene'ască
Sursă : DOR (260891)  - siveco

A MEN//'I ~'esc tranz. 1) (desfăsurarea unor evenimente) A stabili din timp; a hotărî dinainte; a destina. 2) (mai ales ceva rău) A dori să se întâmple (cuiva) în viitor. 3) (în superstiţii si în creaţia folclorică) A hotărî dinainte, prestabilind desfăsurarea lor; a predestina; a hărăzi; a sorti; a ursi; a soroci. /<sl. m~eniti
Sursă : NODEX (342890)  - siveco